La ceai cu Creatorul

La pescuit

Ați fost vreodată la pescuit? Eu da…doar de două ori și a fost minunat, deși nu atât de relaxant pe cât pare! Înainte să se nască G., într-o zi de mai am pornit hotărâți să gonim peștii dintr-o baltă din apropiere. Era cald și frumos afară, așa că am luat-o din loc destul de devreme dimineața. Eram echipați cu undițe, mâncare pentru pești, o trusă cu tot felul de cârlige, briceag etc. Am plecat foarte entuziasmați de acasă. Auzisem noi că alți români au prins pește mult acolo la baltă! Când am ajuns eram singuri. Un răsărit de soare superb, roz iar aerul era proaspăt și răcoritor… Balta era liniștită! Pești mărișori argintii săreau jucăuși ici și colo prin apă, iar alții luceau în bătaia soarelui timid de dimineață. Era revigorant după o perioadă aglomerată să fim acolo, să ne bucurăm de viață, de natură, de liniște…

Ne-am scos undițele încrezători și am început să aruncăm momeala. Am așteptat jumătate de oră până ca prima „victimă” să ne cadă în cârlig. Apoi în câteva minute am prins mai mult de cinci pești de diferite dimensiuni! La un moment dat, într-o clipă de neatenție soțul meu a alunecat și a făcut o baie împreună cu peștii😀 Și ghici, câți pești am prins noi în prima noastră zi de pescuit? Spun și eu ca pescarii…53 de pești de diferite dimensiuni. Și ca să fim crezuți, i-am fotografiat pe toți la un loc! Și asta a fost în vreo șase ore de pescuit! Recunosc că din cei 53 doar trei am prins eu😀, în rest i-a prins soțul meu. Aceea a fost o zi memorabilă pentru noi! Am mai fost o dată după aceea la pescuit, dar am venit cu undița-n traistă și doar cu vreo 10 pești acasă.

Uneori avem nevoie de asemenea momente de repaos. Tehnologia, agitația, munca și toate lucrurile cu care interacționăm zi de zi de fură din energie, din viață și ne acaparează cu tot mai multe poveri. Uităm să ne bucurăm de clipele de liniște în care să ne auzim pe noi înșine, să ne cercetăm inimile și să vedem în ce stare suntem. Ajungem până acolo că ne simțim goi pe dinăuntru și nu știm de ce, sau cum putem umple acel gol! Cred că orice om în lumea asta are nevoie la un moment dat o gură de aer liniștit, o clipă de repaos în care să se recunoască pe el însuși, să vadă nivelul la care a ajuns în viață înainte de a face următorii pași! Voi ce credeți?

DSC05485 DSC06296 DSC06304

30 de gânduri despre „La pescuit

      1. Păi nici eu nu știu. Adevărul e că în cârlig momeala o puntea soțul! Și când am prins eu, tot el mi-a luat peștele din cârlig că mie mi-era teamă😀 Eu mi-am luat și o carte😉 și bineînțeles că într-o mână era mica mea undiță și în cealaltă cartea😀😀 Soțul nu avea timp de citit că el prindea unul după altul! La mine au tras doar peștii iubitori de cărți :))))

  1. Pestii sunt frumosi!Cred ca i-ati si mancat cu pofta.
    Noi locuim pe malul unui lac.Anul trecut mi-am cumparat permis sa pescuim cu fetele.Si am pescuit.Fetelor le-a placut enorm.Am prins si noi pesti de diferite marimi dar nu i-am pastrat pe toti.
    Anul asta mergem la pescuit la copca.Sper sa fie fain!

    1. 🙂 Da, deci am avut pește pe jumătate de an😀 Că după ce am văzut cum se curăță…mi-a trecut pofta să-i mai mănânc :)) Distracție plăcută la pescuit! Frumoasă zonă trebuie să fie acolo unde stai!🙂

      1. Si eu am zis la fel dupa ce am curatat 5 pesti!Aveau aripioara de pe spate f aascutita si mi se agata in palma.
        Khloe a reusit si performanta sa inghita un os (am curatat eu pestele de oase dar se pare ca nu a fost destul).

      2. 🙂 Da, mie mi s-a părut traumatic pentru pești. Când îmi aminteam cum se zbat în undiță…îmi stăteau în gât și fără oase :))) Oricum e o experiență relaxantă! Și cu osul…a pățit ceva fetița?

      3. I s-a agatat in gat si nu a a stat sa il scoatem.Era sa fug cu ea la clinica dar a sunat sotul la urgenta si i-au zis sa ii dam o bucatica de paine si se duce cu painea…si a functionat!

  2. Si noi,si noi:))
    Sotul meu eu cu pescuitul si are toate cele…Vara e fain ca este spatiu si mergem si noi,mai stam la bronzat:)partea aiurea e ca,daca prinde peste trebuie sa-i arunce inapoi in apa,nu iti da voie sa -i iei acasa.Bine sunt si lacuri in care iti dau voie dar sunt cam scumpe.Eu una nu m-as duce sa prin si sa-i arunc ,dar sotului ii place:)).Chiar vara asta am fost destul de des,i-am luat si lui Levi undita si stau amandoi,vara asta un peste a reusit chiar sa fuga cu tot cu undita,ca trebuit sotul sa imprumute o barca sa prinda undita:)))

Lasă un comentariu, părerea ta contează...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s